Antreprenorii care dezvolta noi produse sau servicii pe piata ignora adesea aspectele ce tin de nevoile consumatorilor, concentrandu-se mai degraba pe aspecte care tin de partea tehnica si/sau vizuala. Ei nu reusesc sa-si raspunda unor intrebari esentiale inainte de a trece la actiune: cum va fi utilizat noul produs sau serviciu de catre consumator? Cum se va incadra acesta in obiceiurile sale? Ce nevoi ii acopera? Aceste intrebari insumeaza esenta viziunii user experience, care porneste de la experienta consumatorului in ceea ce priveste utilizarea unui produs, sau serviciu. Pornind de la experienta clientilor, antreprenorii pot dezvolta astfel produse sau servicii eficiente, care sa le creasca afacerea.
Exista cateva modele care inglobeaza aceasta perspectiva, folosite, de exemplu, in procesul de design al unui produs. Metoda in sine poarta numele de UX design (UX = User Experience). Construind astfel produsul, acesta poate deveni un succes. Modelele au in comun niste pasi: inspiratie, ideatie, implementare si validare. In cele ce urmeaza, vom descrie ce presupun acesti pasi in dezvoltarea unui nou produs.
Primul pas, inspiratia, corespunde muncii de cercetare a pietei, care poate folosi metode calitative, dar si cantitative. Este recomandabil totusi ca cercetarea sa fie facuta pe parcursul intregului proces al construirii produsului, nu doar in pasul de inspiratie. Prin intermediul cercetarilor putem ajunge sa cunoastem mai indeaproape nevoile, motivatiile, perceptiile si comportamentul utilizatorilor si sa ne apropiem astfel de experienta lor. Metodele calitative care ne apropie de user experience sunt etnografia, interviurile cu utilizatorii sau expertii care ii cunosc foarte bine pe utilizatori, prin prisma muncii pe care o fac pentru acestia.
Al doilea pas, ideatia, presupune transformarea rezultatelor culese prin cercetare in solutii. Mai precis, cum organizam informatiile despre utilizatori intr-o formula care sa ne permita sa generam idei. Dintre acestea, doar una singura va fi aleasa pentru implementare si deci construirea produsului. Ideea practic face parte dintr-o serie care raspunde unor intrebari de tip HMW (How might be = Cum am putea sa), intrebari prin care sunt formulate corect nevoile si/sau problemele utilizatorului. Ca sa va faceti o idee despre cum poate fi realizata etapa de ideatie, puteti consulta acest articol, care descrie modelul IDEO Design Kit, dezvoltat de catre compania de design IDEO, din experienta lor in utilizarea Human-Centered Design – abordare care porneste de la oameni pentru a dezvolta solutii. Un curs practic gratuit de Human-Centered Design, care descrie toti cei patru pasi, de la inspiratie pana la validare gasiti aici.
Implementarea, penultimul pas al dezvoltarii produsului, prespunde construirea unui prototip, un demo, testabil de catre utilizatori si usor de validat, prin care putem intelege in ce masura produsul pe care dorim sa il dezvoltam este util si usor de folosit pentru viitorii utilizatori. Prototipul produsului trebuie sa fie suficient de realist pentru a putea fi validat ulterior. Implementarea reduce riscul de a dezvolta produse inutile, intrucat chiar daca ne-am bazat pe o cercetare temeinica in procesul de inspiratie, riscul de a devolta un produs nepotrivit se mentine.
In fine, ultimul pas, validarea produsului, poate fi facuta folosind metode calitative sau cantitative. Cea calitativa poate fi realizata printr-o testare cu utilizatori sau fara utilizatori insa ideal ar fi sa folosim o combinatie intre cele doua. Un exemplu este usability testing prin care putem afla usurinta cu care este utilizat un produs si cum se comporta acesta cand este incercat de mai multi utilizatori. Dintre metodele cantitative, un exemplu destul de raspandit este chestionarul online, realizat prin diferite instrumente (unul dintre ele este Survey Monkey, de care probabil ati auzit). Validarea este foarte importanta intrucat ne ajuta sa aducem imbunatatiri produsului, sa ne asiguram ca suntem pe drumul corect si ca vom lansa un produs cat mai util si eficient, care sa acopere prefect nevoia utilizatorului, de la care am pornit intregul proces al dezvoltarii produsului nostru.
Speram ca articolul de fata v-a starnit curiozitatea sa aflati mai multe despre metoda user experience, care ne dorim sa va indrume in demersul antreprenorial si sa va inspire in construirea unor produse cat mai ingenioase si eficiente.
Ana-Lavinia Popa