Bune practici din economia socială la nivel european

Bune practici din economia socială la nivel european

  1. Registrul întreprinderilor sociale din Damemarca

 

Registrul întreprinderilor sociale a fost introdus în Danemarca în cadrul Strategiei naționale pentru întreprinderile sociale (Legea  711 din 2014 privind înregistrarea întreprinderilor sociale), coordonată de Autoritatea daneză pentru afaceri. Toate entităţile juridice cu răspundere limitată sunt eligibile pentru a fi acreditate cu acest statut juridic voluntar, dacă îndeplinesc un set specific de criterii, şi anume :

  • au un scop social, legat de ocuparea forței de muncă, de sănătate, de mediu, de cultură;
  • o parte semnificativă a veniturilor este generată prin vânzările de bunuri și servicii;
  • atât conducerea, cât și activităţile sunt independente de sectorul public;
  • guvernanţa este participativă, prin implicarea părților interesate;
  • gestionarea este inclusivă şi responsbilă;
  • profitul generat este reinvestit pentru a sustine misiunea socială (maximum 35% din profiturile post-impozitare pot fi distribuite proprietarilor și investitorilor).

 

Inregistrarea întreprinderilor sociale se face pe o platformă online, prin prezentarea unui set de documente care să ateste că întreprinderile respective îndeplinesc criteriile de admitere în registru. Intreprinderile sociale înregistrate (denumite şi “întreprinderi socio-economice”) au obligaţia de a actualizeza documentaţia iniţială, ca masură de conformitate şi de a raporta informații specifice în raportul lor anual sau în anexele acestuia (ca de exemplu: remunerația conducerii, a fondatorilor şi a proprietarilor companiei; descrierea realizării scopului social; descrierea realizării criteriului de guvernanţă participativă şi de gestionare incluzivă și responsabilă etc). Întreprinderile se pot retrage în orice moment. De altfel, ele sunt obligate prin lege să facă  acest lucru atunci când nu mai îndeplinesc criteriile de înregistrare.

 

Scopul acetei paltforme de înregistrare a este de a sprijini dezvoltarea întreprinderilor sociale şi de a le crea  o identitate comună. Aceasta măreşte vizibilitatea întreprinderilor sociale şi permite colectarea de date privind ecosistemul întreprinderilor sociale din Danemarca. Prin înregistrare, întreprinderile sociale fac cunoscute sectoarelor public și privat, precum și persoanelor fizice, respectiv societăţii în ansamblu,  caracteristicile lor sociale. Înregistrarea facilitează, de asemenea, poziționarea acestora ca parteneri naturali pentru colaborarea cu sectorul public și privat, putând contribui la obținerea unui acces mai mare la potențialii clienți, investitori și parteneri și la sporirea încrederii publicului în ecosistemul întreprinderilor sociale.

 

Potrivit primelor studii de impact, registrul nu și-a atins întregul potențial, în special datorită  schimbării contextului politic. El constituie totuși un pas esențial în direcția creării unei abordări coerente a cadrului instituțional și juridic pentru sprijinirea ecosistemului întreprinderilor sociale.

 

Sursa:

https://erhvervsstyrelsen.dk/vejledning-registrering-som-registreret-socialoekonomisk-virksomhed

https://www.retsinformation.dk/eli/lta/2014/711

 

 

  1. Locuințele, un factor de integrarea socială și profesională a refugiaților în Franţa

 

Asociația Caracol, creată în 2018, organizează colocații multiculturale și de solidaritate pentru refugiați și persoanele care locuiesc în Franța pentru o lungă perioadă de timp. Crearea acestei asociaţii a pornit de la identificarea unor nevoi de proximitate legate de faptul că majoritatea refugiaților părăsesc centrele prvizorii de primire  fără soluții de cazare, ceea ce reprezintă un obstacol real în calea integrării lor sociale și profesionale. În plus, mulți oameni, atat localnici cât și refugiați, caută un loc de trai care să promoveze întâlnirile interculturale, realizarea proiectelor lor și un mod de viață ecologic și solidar. Pe de altă parte,  spaţiile nefolosite ale imobilelor constituie o problemă importantă în orașele mari fiind foarte costisitoare pentru proprietarii.

 

In acest context, Caracol negociază cu proprietarii dispuşi să-şi pună proprietatea la dispozitia unui proiect social. Asociaţia se angajeaza sa renoveze şi sa întreţină spatiile de cazare in schimbul punerii la dispozitie gratuite a sapţiilor de locuit de către proprietari.  Spaţiile sunt oranizate sub form a de colocaţii multiculturale accesibile persoanelor cu resurse financiare reduse.  Este vorba în special de refugiați și de persoane care locuiesc în Franța pentru o perioadă  de 1 până la 3 ani. Pe lângă asigurarea cazării, asociația oragnizează o serie de activități de acompaniere a  persoanelor respective pentru găsirea unei locuinţe permanante, pentru cunoaşterea drepturilor lor în Franţa, pentru ameliorarea nivelului de cunoaştere a limbii etc.

 

Sprijinul Caracol îl completează pe cel al altor actori care lucrează în special în domeniul integrării profesionale. Ca urmare, Caracol lucrează în colaborare cu operatorii sociali și cu asociațiile din teritoriile în care se află locuinţele respective. Această logică de parteneriat permite apoi o urmărire a impactului proiectelor de integrare şi incluziune socială.

 

Sursa : https://www.avise.org/portraits/caracol

 

  1. Formarea – factor cheie de integrare a tinerilor marginalizaţi în Belgia

 

Asociaţia  FOR.E.T (Formare – ocuparea forței de muncă pas cu pas) este o asociație non-profit cu sediul în Bruxelles, specializată în catering. Acesta administrează un restaurant educațional și oferă servicii de catering și curățenie pensiunilor pentru tineret din Bruxelles.

 

Prioritatea asociaţiei  este de a încuraja integrarea pe piața muncii a persoanelor slab calificate, cu un accent special pe tinerii șomeri care au părăsit prematur școala, prin formare profesională. Asociația are 16 angajați cu normă întreagă, precum și 6 persoane contractuale. Ea formează în meserii diferite: ajutor de bucătar, cameriste, personal de întreţinere etc. Formarea se face de cele mai multe ori în cadrul unor partenariate cu sectorul public . Este vorba de participarea asociaţiei la programele publice de tranziție profesională și de implicarea acesteia ca parte a unui proiect de economie socială subvenționat de Oficiul Regional pentru Ocuparea Forței de Muncă, în vederea stimulării și promovării ocupării forței de muncă la nivel local.

 

Asociaţia  FOR.E.T a adoptat o metodă de învățare la locul de muncă. Ea acordă prioritate practicii profesionale. Pregatirea profesională se desfăşoară in situaţii reale, in contact cu clienţii restaurantului educaţional si ai pensiunilor pentru tineret. Astfel, participanții la acest program pot dobândi în mod direct abilități practice și competenţe, consolidate prin învățarea de natură mai teoretică. Această metodă şi-a dovedint eficacitatea, asigurând o bună integrare pe piaţa muncii a grupurilor ţintă.

 

Sursa: http://www.asblforet.be/

 

 

 

Adauga un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *