Ingenius Net

Reshaping the Future

Platforma Ingenius NET pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial în România

Ce este Ingenius NET?

Platforma Inenius NET este un instrument și un cadru care permite membrilor să fie mai bine conectați și informați, dar și să se sprijine reciproc în diferite inițiative menite să dezvolte și să consolideze mediul antreprenorial local pentru a trece către o economie a cunoașterii, a specializării inteligente și a creșterii coeziunii prin glocalizare.

Platforma facilitează, nu obligă.

Promotorii platformei vor dezvolta instrumente și vor gestiona un program de dezvoltare a rețelei și de întărire a capacității administrative a acesteia, dar și a membrilor acesteia. Acestea se vor realiza parțial cu finanțare din fonduri europene, prin proiectele aflate în derulare, parțial cu sponsorizări atrase de la companii mari sau alte structuri, parțial prin alte finanțări atrase pentru proiecte punctuale sau pachete de proiecte derulate simultan în mai multe regiuni.

Membrii platformei nu au un cost de apartenență, nici de utilizare a principalelor instrumente care vor fi dezvoltate, dar în timp vor putea contribui la diverse proiecte comune și vor putea adăuga resurse proprii, fie materiale, fie de know-how sau network, în cadrul rețelei pentru a contribui la dezvoltarea acesteia, dar mai ales la atingerea obiectivelor comune pe termen lung.

Pilonii pe care se construiește rețeaua sunt următorii :

Pilon I – Promovarea antreprenoriatului ca alternativă la piața muncii – politici de susținere a micilor antreprenori în companiile mari, pentru a crește nivelul de trai și dimensiunea+ calitatea pieței locale

Pilon II – Promovarea antreprenoriatului inovativ, centrat pe valoare adăugată semnificativă și destinat unei pieșe globale

Pilon III – Promovarea și susținerea cercetării și inovării și crearea mecanismelor necesare pentru transfer tehnologic către mediul antreprenorial

Pilon IV – Promovarea parteneriatului în afaceri : forme noi de parteneriat, parteneriat public-privat

Pilon V – Atragerea de investiții străine prin conceperea de proiecte durabile și de impact, pentru trecerea la smart cities

Pilon VI – Facilitarea adaptării ofertei educaționale locale la nevoile reale din piață

Pilon VIII – Identificarea și dezvoltarea de proiecte transnaționale de importanță strategică

Pilon IX – Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene în plan local, și creșterea impactului

Pilon X – Accesarea de fonduri din toate sursele existente pe planuri de măsuri integrate, pornind de la strategiile regionale și locale, precum și de la strategiile definite de cei mai importanți stakeholderi locali

  • Subpunct la pilon II – Crearea de mecanisme comune de susținere financiară, prin mecanisme de tip business angel, crowdfunding sau fond de investiții privat pentru stimularea start-up-urilor cu potențial de scalare și globalizare

Pilon VII – Identificarea de noi piețe externe pentru afacerile locale, crearea de sinergii între orașe românești și străine pe criterii strategice dpdv economic

Instrumente

Formalizare relațiilor în cadrul rețelei se realizează printr-un protocol standard, la care se adaugă anexe cu obiective specifice ale fiecărei organizații. Acest instrument este flexibil și adaptabil, în funcție de nevoi și oportunități.

Platforma electronică Ingenius NET este o platformă de tip rețea, în care organizațiile membre au un profil propriu și își pot promova inițiativele, își pot exprima opinii, pot atrage suporteri pentru acțiunile proprii, pot invita la dialog, pot organiza concursuri de proiecte, după caz.

Ingenius Hub este un hub în capitală, care dorește să transfere instrumentele și experiența către alți stakeholderi care doresc să dezvolte hub-uri Ingenius în diferite orașe ale țării. Hub-ul este un instrument important în stimularea antreprenoriatului, dar și în gestionarea unei rețele, fiind un spațiu care prin definiție este efervescent, în cadrul căruia se petrec evenimente de afaceri și dezbateri și care funcționează pe principiul ‘sharing economy’, resursele fiind aduse împreună și utilizate în comun, astfel încât costurile individuale sî fie reduse. Un beneficiu imediat pentru antreprenori, numeroase beneficii indirecte pentru toți cei implicați.

Evenimente ‘instituționalizate’ de networking, realizate cu ajutorul unor parteneri în rețea, care asigură un cadru permanent de întalnire și actualizare a informațiilor, de schimb de idei și susținere reciprocă.

Secretariatul Ingenius NET, care este asigurat de Ingenius Hub, are rolul de a urmări realizarea planurilor stabilite, organizarea, din punct de vedere logistic, a evenimentelor și dezbaterilor, centralizarea datelor, mijlocirea comunicării, elaborarea documentelor de poziție, actualizarea datelor, identificarea temelor de interes la ordinea zilei, diseminarea propunerilor partenerilor, etc.

Grupul de facebook Ingenius NET, pentru transmiterea de noutăți rapide și importante, pentru colectare de date și opinii, pentru schimb de informații.

Resurse financiare asigurate din fonduri europene timp de 26 de luni, pentru derularea a numeroase mese rotunde, promovarea inițiativelor și pentru susținerea secretariatului.

Dialog social ca instrument de promovare a inițiativelor, pentru care mizăm pe implicarea patronatelor, federațiilor și confederațiilor, care au nevoie de sprijin în exercitarea rolului ; în plan local, asociațiile și ONG-urile interesate pot organiza dezbateri publice, cu sprijinul autorităților competente.

Beneficii

  • Acces facil la stakeholderi importanți din diferite categorii/industrii/regiuni
  • Facilitarea implicării în inițiative locale sau a formulării de inițiative cu impact
  • Acces la informații și o mai bună înțelegere a documentelor de poziție strategice
  • Participare activă la dialog, întărirea capacității administrative a propriei organizații
  • O mai buna înțelegere a mediului antreprenorial local și conectare mai activă la acesta
  • Mai ușor accesibil de către alți stakeholderi, prin platforma electronică
  • Promovare și susținere a inițiativelor proprii
  • Networking de calitate
  • Influența și impact în comunitate
  • Posibilitatea de a deveni co-fondator al Ingenius Hub în plan local
  • Posibilitatea de a participa în consorții formate pentru atragerea de fonduri europene prin programe derulate de stat, sau direct de la Comisie
  • Posibilitatea de a promova împreună proiecte mai mari, strategice, cu participarea din start a autorităților la masa dialogului

Abordarea strategică a schimbării sociale și economice

Strategia rețelei Ingenius NET se fundamentează pe trei abordări cheie, având la bază preocuparea pentru democratizarea informației ca instrument esențial:

Democratizarea informației nu înseamnă acces simplu la informație, pentru ca informația este în principiu accesibilă oricui ; problema este însă ca sur-plusul de informație face ca firmele mici să nu poată filtra și să nu acceadă propriu-zis la informația cu adevărat relevantă, în timp util.

Un mecanism de informare strategică, care să permită firmelor mici să afle în timp util, să înțeleagă și să interpreteze informația, dar și să o transforme în informație cu impact pe deciziile de business este necesar pentru a creste nivelul de agilitate a firmelor românești. Acest mecanism trebuie dublat de mijloace adecvate de educare, care să permită firmelor să își crească capabilitatile și să își întărească avantajul competitiv, dar și să utilizeze informația în mod eficient și cu impact semnificativ.

GLOCALIZARE

Termenul de ‘glocalizare’, traducere a conceptului de ‘glocalization’, pleacă de la un fenomen de marketing. Marile corporații au înțeles nevoia de a adapta produsele și serviciile la piețele locale, globalizarea permițând pătrunderea pe toate piețele, dar negarantând și acceptarea produselor de către alte culturi. Cel mai cunoscut exemplu este Mc Donalds, care a adaptat produsele la gustul local, păstrând însă esența brandului.

În accepțiunea noastră, însă, ‘glocalizarea’ este interpretat diferit. Folosim termenul în absența altuia mai bun și care să sintetizeze mai bine o dublă mișcare pe care dorim să o susținem. Astfel, în accepțiunea noastră ‘glocalizarea’afacerilor românești ar însemna în egală măsură:

  • Importul de produse/servicii și modele de business testate pe alte piețe și adaptarea lor la nevoile pieței românești locale sau naționale, dând loc inovării ; procesul de adaptare poate să conducă la un fenomen invers, astfel încât noul produs/serviciu, rezultat printr-un proces de creație, să se dovedească a răspunde mai bine unei piețe mai largi (ex : SE Europei) și să conducă la ‘exportul’ noi variante.
  • Identificarea și rafinarea unor produse/servicii/modele de business locale, axate pe elemente de identitate locală/regională/națională, dezvoltarea unor branduri puternice și ‘exportul’ acestora, adică globalizarea identității locale, inclusiv adaptând la alte spații culturale.

INOVARE

Propunem inovarea ca prioritate ‘zero’ pentru dezvoltarea mediului antreprenorial românesc, ceea ce presupune o re-orientare a energiilor dinspre zona de inițiere a unor afaceri pe modele déjà testate, către o zonă de risc ridicat, folosind toate resursele financiare accesibile din fonduri europene, dar și prin alte mecanisme.

Pentru a reuși această re-orientare, este necesară definirea unei abordări diferite în evaluarea afacerilor și parteneriatelor, precum și a investițiilor.

Dacă la ora actuală, toate alocările de fonduri, precum și investițiile, se realizează pe principiul riscului minim, o schimbare de paradigma se va putea obține, progresiv, doar prin alocarea treptată de resurse semnificative către proiecte cu grad înalt de risc. Într-o asemenea abordare este necesară implicarea statului, dar acest lucru nu se va întâmpla în

absența unei presiuni solide și argumentate, care să vină dinspre mediul de afaceri, în tandem cu instituțiile de cercetare. Până când nu ne vom defini această schimbare ca pe un interes comun prioritar, nu putem aștepta ca statul să își propună o strategie clară și puternică în această direcție.

Există o strategie de promovare a inovării care presupune oarece măsuri și acțiuni în sensul susținerii cercetării, dar planurile sunt timide, în condițiile în care România este pe ultimul loc în Europa la capitolul inovare. Nu putem însă acuza statul, cât timp mediul de afaceri nu își afirmă un interes clar în această direcție

În condițiile în care România nu mai are un avantaj competitiv legat de forța de muncă ieftină, nu mai reprezintă o piață de desfacere atractivă, fiind supra-aglomerată și are o infrastructură prea slab-dezvoltată pentru a mai atrage investiții majore în zona de producție, principala axă de dezvoltare economică a României trebuie să fie fructificarea capitalului uman din zona de cercetare, atât timp cât acesta încă există, chiar dacă aflat într-o tendință descendentă.

Este imperios necesar să ne solidarizăm pentru a scoate cercetarea românească din letargie și automatism, și să îi redăm vigoarea și aplombul necesare pentru a contribui în mod concret și semnificativ la repoziționarea României ca economie a cunoașterii și spațiu al inovării. Potențialul este imens, dar este absolut neexploatat. Fie prin investiții străine atent administrate, fie prin investiții cu capital românesc (având în vedere și oportunitățile create prin schema de ajutor de stat pt investiții), rezultatele cercetării românești și capabilitatile încă existente trebuie fructificate. 

În plus, educația trebuie direcționată masiv înspre inovare, tendința de scădere drastică a numarului absolvenților de facultăți de profil realist fiind îngrijorătoare. Această tendință trebuie inversată în cel mai scurt timp pentru a redobândi șansa de a așeza România pe harta jucătorilor activi în dezvoltarea economiei europene, indiferent de sursa investițiilor.

COOPERARE 3C

Cooperarea 3C este o propunere a Ingenius Hub pentru o noua abordare a cooperării, axată pe 3 dimensiuni ce trebuie întrunite simultan pentru ca aceasta să producă într-adevar impact și schimbare de paradigmă.

Cele 3 dimensiuni ale cooperarii 3C sunt :

COLABORARE

Colaborarea se traduce direct prin parteneriate, dar ridicate la un nivel mai înalt de complexitate. Avem în vedere promovarea colaborării informale pentru dezvoltare de proiecte comune, traversând 2 sau mai multe industrii, cu același scop de a dezvolta produse, servicii și abordări inovative. Această colaborare informală trebuie însă să conducă la formalizarea unor parteneriate solide între companii, în proiecte de tip join-venture pentru proiecte particulare cu înalt grad de inovare și risc.

În acest sens, parteneriatul public-privat este și acesta o buna formulă ce trebuie fructificată la maxim, promovând investițiile cu capital autohton.

CONVERGENȚA

Convergența are în vedere stabilirea de direcții clare de specializare inteligentă plecând de la Strategia Națională de Competitivitate ; optarea pentru un numar limitat de direcții de specializare inteligentă în plan local și promovarea solidă a acestor direcții, atât prin comunicare, dar mai ales prin sistemul de educație, prin mijloace de finanțare și prin proiecte strategice dezvoltate în parteneriat public-privat pentru consolidarea direcțiilor alese și pentru a ‘forța’ mediul de afaceri local să își alinieze eforturile în direcții comune. Realizarea convergenței necesită asumarea, la nivelul fiecărei companii, a unui rol activ și a măsurilor și schimbărilor necesare pentru ca fiecare să contribuie, dar si să poată fructifica efortul de convergență.

CO-CREAȚIE

Co-creația presupune punerea împreună de resurse pentru atingerea unui obiectiv de business care este egal sau proporțional benefic pentru 2 sau mai multe entități.

În același timp presupune un grad înalt de transparentizare a obiectivelor de business, asigurând tototdată protecția necesară, și deschiderea către resurse de tip ‘open’ și utilizarea acestora într-un grad mai mare și cu asumarea riscurilor de rigoare.

Co-creația poate fi utilizată ca metodă și în relațiile cu clienții, pentru îmbunătățirea unor produse/servicii, dar și în relația cu furnizorii și/sau alți parteneri și nu în ultimul rând cu statul.

Oricare dintre aceste metode de colaborare pentru inovare necesită dezvoltarea capabilităților de a crea ‘business case’ pentru orice proiect propus și de a opera cu un număr semnificativ de stakeholder-i.

Din păcate în mediul de afaceri românesc, ca și în dialogul social, se simte o lipsă acută a acestei competențe, ceea ce face ca deciziile să fie mult mai dificil de luat. Totodată, însă, timpul de reacție este foarte important dacă dorim ca transformarea, schimbarea de paradigmă să se producă într-un timp optim pentru ca economia românească să se poată redresa și re-poziționa.

Rolul Hub-urilor pentru facilitarea 3C

Hub-urile funcționale sunt spații de creație continuă și de colaborare incipientă pe toate cele 3 dimensiuni. Dacă acestea operează bine pentru un nivel mic de antreprenoriat, nu este mai puțin adevărat că cultura de business generată în hub-uri este asimilată și transferată rezonabil de bine în afacerile celor care încep în astfel de comunități. În același timp, nimic nu împiedică firmele aflate într-un alt ciclu de dezvoltare să beneficieze de avantajele acestui tip de spațiu și cultură, folosind o serie de mijloace ne-costisitoare și la îndemână :

  • Să permită unor angajați, mai ales cei care se ocupă de inovare, de vânzări, de marketing, de resurse umane, să lucreze parțial din hub-uri, pentru ca aceștia să aibă contact imediat și frecvent cu tinerii antreprenori, care operează cu alte principii ; o parte dintre metodele și valorile acestora vor fi preluate și transferate parțial în cultura organizațiilor lor, cu efecte ce nu pot fi efectiv cuantificate, dar care presupun întotdeauna gesturi inovative și revigorarea mediului organizațiilor mai mari.
  • Să participe la evenimente de networking și la workshop-uri de tip brainstorming
  • Să subcontracteze anumite componente din activitatea lor
  • Să comande servicii de la antreprenorii din hub-uri, care oferă întotdeauna un raport foarte bun preț-calitate
  • Să folosească hub-urile ca medii de testare și chiar medii prielnice pentru dezvoltare de spin-off-uri
  • Să recruteze parteneri dintre membrii hub-urilor, pentru proiecte cu un grad mai mare de risc
  • Să devină co-fondatori ai hub-urilor, să propună competiții de proiecte, să co-finanțeze și să investească în start-up-uri inovative, având o garanție mai mare a succesului, dată de programele de mentorat și incubare și de suportul pe care hub-urile îl acordă prin mentori și prin programe de formare sau chiar, în unele cazuri, de finanțare.