- Criteriul densității IMM-urilor va avea cel mai semnificativ impact asupra programului întrucât dezavantajează disproporționat cele două mari centre economice: București-Ilfov si Cluj. Cele două centre au reprezentant 35% proiectele finanțate în 2017. Este explicabilă această cerere de capital, cel putin pentru Bucuresti-Ilfov, datorita lipsei fondurilor europene adresate IMM-urilor din mediul urban in aceasta regiune.
Prima forma a SUN a oferit o binevenită complementaritate fondurilor europene. In schimb, forma actuală a programului va dubla finanțări similare cu același scop din surse europene. Pentru regiunile mai puțin dezvoltate favorizate de actuala grila sunt alocate sume considerabile in mod special pentru convergenta si coeziune din fonduri europene prin programele naționale: POCU, POR, PNDR, POPAM.
Mai mult decat atat, pe POCU exista un program in oglinda adresat in mod special regiunilor mai putin dezvoltate. Program cu o alocare de 477 de milioane de euro, din care cel putin 60% (286.2 mil ) merg direct la beneficiari, finantand cel putin 5000 de aplicanti.
Comparație privind nevoile de finanțare:
In 2017 pe SUN au fost depuse corect 19.026 proiecte, în valoare totală de aproximativ 815 de milioane de euro.
Au fost finantate: 8.653 proiecte in valoare totală de aproximativ 370 de milioane de euro.
Dintre care cele mai multe solicitari au venit din:
| Solicitat | Finantat | Procent din total | |
| Bucuresti* | 2926 | 1399 | 16,17 |
| Cluj* | 2289 | 1250 | 14,45 |
| Timis | 885 | 361 | 4,17 |
| Ilfov* | 781 | 351 | 4,06 |
| Iasi | 770 | 356 | 4,11 |
| Bihor | 738 | 323 | 3,73 |
| Dolj | 716 | 371 | 4,29 |
| Constanta | 662 | 267 | 3,09 |
| Brasov | 622 | 294 | 3,40 |
| Prahova | 530 | 242 | 2,80 |
*Judete practic eliminate de la finanțare prin grila din 2018.
Alocari 2018: SUN 456 milioane euro (10.000 aplicanti) + RSUP 2018 (5.000 aplicanti) = 15.000 de aplicații finanțate din alocarile cunoscute pentru 2018.
Daca ne raportam la cererea de anul trecut si eliminam Bucurest-Ilfov și Cluj răman 13.030 de aplicații. Nu avem indicatori care să susțină o eventuală creștere a cererii pentru program pentru 2018. Ori în contextul în care oferta depășește cererea se elimină orice competiție.
- Prioritizarea domeniilor de activitate:
În România, structura sectorului IMM este caracterizată de întreprinderi cu un grad redus de tehnologizare concentrat în special în jurul activităților de comerț. Una dintre cauze este accesul restrâns la creditare şi capital, fiind imperativă încurajarea investițiilor cu valoarea adăugată mare și potențial de creștere, în domenii de activitate considerate competitive. Aceasta este fundamentarea enunțată prin Strategia Națională de Dezvoltare a României 2013-2020.
În acest sens, din punctul nostru de vedere, ar trebui in continuare prioritizat accesul la capital pentru acele planuri de afaceri ce vizează dezvoltarea capacitații de producție. Cu toate aceste, am sesizat din experiența de anul trecut preponderența planurilor cu investiții in unități de procesare alimente cu volum mic și oportunități scăzute de dezvoltare: covrigării, patisierii, microfabrici de conserve. Prin urmare propunem separarea activităților de producție în procesare alimente și alte activități de producție (sau activități de producție cu grad ridicat de transformare a materiei prime).
Mai mult decât atât, depunctarea industriilor creative nu are sens în condițiile în care aceeași grilă încurajează serviciile per ansamblu. Industriile creative se pot subsuma sectorului de servicii, cu specificitatea de a fi servicii cu un grad ridicat de valoare adaugată ( ex: servicii medicale). Lista de activitati eligibile (caen elibile) asimilează mai multe sectoare prioritare conform Strategiei Națională de Dezvoltare a României 2013-2020 industriilor creative: întreg sectorul TIC, sectoarele Bioeconomie, biofarmaceutică și biotehnologii și Sănătate și produse farmaceutice. În acest sens, din 66 de coduri CAEN asimilate industriilor creative 90% sunt pentru activități identificate drept prioritare. Excepție fac activitățile de agrement și un număr scăzut de activități de consultanță.
În schimb, în sectorul mai larg al serviciilor, așa cum este el definit pentru acest program marea majoritatea a activităților sunt servicii neasimilate unui sector cu potențial ridicat de creștere. În acest sens, propunem cel puțin plasarea lor la nivel de egalitate.
Din punctul nostru de vedere, pentru a corela grila de punctare cu prioritățile naționale identificate în documentele programatice de dezvoltare a economiei, dar și cu nevoile pieței acest segment al grilei ar trebui să punctez astfel sectoarele:
| 1. Producție* | 50 |
| 2. Producție (procesare alimente) | 40 |
| 3. Servicii și industrii Creative | 40 |
| 4. Comert | 20 |
* Punctajul crescut pentru Domeniul de activitate rezultă din eliminarea criteriilor de departajare pe Densitatea IMM pentru judetul vizat de investitie.
- Principiul primul venit – primul servit aplicat planurilor cu punctaj peste sau egal cu 90 de puncte inseamnă alocarea intregului buget pe acest criteriu avand in vedere ca in 2017 din cele 8.653 proiecte finantate punctajul minim a fost de 90 de puncte. Din experientele apelurilor de proiecte pentru fonduri structurale din perioada de programare 2007-2013 acest principiu este ineficient si contestabil. In practica a dus a reluarea unor apeluri si la blocarea sistemelor informatice. Totodata, punctarea vitezei in detrimentul calitatii se va reflecta in proiecte slabe calitativ sau cu greseli ce vor rezulta in probleme in implementare si afaceri nesustenabile pe termen lung.