Planul european de acţiune pentru economie socială 2021-2027 & alte știri

Planul european de acţiune pentru economie socială 2021-2027 & alte știri

  1. Raportul „Conferinţei privind viitorul Europei”

 

Cu ocazia festivităţilor de la Strasbourg dedicate zilei de 9 mai, ziua Europei, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, președintele Emmanuel Macron, în numele Președinției Consiliului, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  au primit de la co-președinții Comitetului executiv al Conferinței privind viitorul Europei, raportul final privind rezultatele acesteia.

 

Conferința a fost un proces fără precedent și inovator, un exercițiu ascendent care le-a permis cetăţenilor europeni să-și exprime opiniile cu privire la ceea ce așteaptă de la Uniunea Europeană. Participanţii la conferință au fost de o mare diversitate în ce privește originea lor geografică, sexul, vârsta, originea socio-economică și nivelul de educație. Tinerii au jucat un rol central în acest exerciţiu democratic şi creator.

 

În ultimul an, datorită unei multitudini de evenimente, dezbateri și discuții organizate în întreaga Uniune, reuniunilor plenare și schimburilor de pe platforma digitală a Conferinţei, aceasta a devenit un forum deschis pentru a discuta despre Europa în care dorim să trăim. După lansarea platformei privind viitorul Europei în aprilie 2021, peste 50 000 de persoane și-au împărtășit ideile și au organizat evenimente în întreaga Europă. Contribuțiile lor, care fac parte integrantă din acest exercițiu unic al democrației deliberative, au fost analizate și au servit pentru a contribui la activitatea grupurilor cetățenești europene și a conferinței plenare. Toate aceste modalităţi de lucru au permis o dezbatere transparentă, structurată, favorabilă incluziunii cu cetățenii europeni cu privire la aspectele cele mai importante pentru ei și viitorul Europei.

 

Acest proces fără precedent a avut ca rezultat un raport structurat în jurul a 49 de propuneri cu obiective concrete și peste 320 de măsuri care urmează să fie monitorizate de instituțiile europene, pe nouă teme: – schimbările climatice și mediul;

– sănătatea;

– economia;

– justiția socială și ocuparea forței de muncă;

– Uniunea Europeană în lume;

– valorile europene, drepturi şi statul de drept;

– securitate;

– tranziţia digitală;

– democrația europeană, migrație, educație, cultură, tineret și sport.

Aşa cum se poate observa, o bună parte din aceste teme constituie domenii privilegiate de intervenţie ale actorilor economiei sociale, ceea ce deschide noi orizonturi şi oportunităţi pentru cei angajaţi în acest domeniu.

 

Cu ocazia primirii raportului, Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat: “Cetățenii – în special tinerii – se află în centrul viziunii noastre asupra viitorului Europei. Rezultatul Conferinței este un rezultat direct al activității lor. Ne aflăm într-un moment decisiv în integrarea europeană și nu ar trebui interzise sugestiile de schimbare. Nu ar trebui să ne fie teamă să dezlănțuim potențialul Europei de a schimba în bine viețile oamenilor.”

 

In perioada ce urmează, cele trei instituții  europene vor examina modul de punere în aplicare a acestor propuneri într-un mod eficace, fiecare în cadrul propriului său domeniu de competență și în conformitate cu tratatele de funcţionare a Uniunii Europene. Preşdinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a angajat să lucreze la noi propuneri bazate pe recomandările cetățenilor și să le prezinte în septembrie, când va susține discursul anual privind starea Uniunii Europene, declarând cu această ocazie: “Democrația, pacea, libertatea individuală și economică: acestea sunt valorile pe care Europa le reprezintă astăzi pe măsură ce războiul se dezlănțuie din nou pe continentul nostru. Acestea sunt valorile din centrul Conferinței privind viitorul Europei. Uniunea Europeană trebuie să continue să răspundă așteptărilor cetățenilor europeni. Astăzi, mesajul lor a fost primit în mod clar. Acum este momentul pentru un răspuns”.

 

Informaţii suplimentare:

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/eu-affairs

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/fr/ip_22_2862

 

  1. Planul european de acţiune pentru economie socială 2021-2027 – puncte de vedere

Asociaţia „Pour la solidarité”, recuoscută pentru acţiunea desfăşurată în promovarea economiei sociale şi în sprijinirea antreprenorilor sociali, a realizat o analiză a recentului Planu european de acţiune pentru economia socială, din care redăm mai jos câteva consideraţii, la care aderăm.

Potrivit autorilor, planul a privilegiat o definiţie inclusivă a economiei sociale. Pentru prima dată, Comisia Europeană definește economia socială şi solidară prin includerea atât a orgaizaţiilor clasice de economie socială cât şi întreprinderile tradiţionale a căror activitate comercială are un obiectiv social sau de mediu. Aşa cum se precizează în Plan „În mod tradițional, termenul „economie socială” se referă la patru tipuri principale de entități care furnizează bunuri și servicii membrilor lor sau societății în general: cooperative, societăți de ajutor reciproc, asociații (inclusiv organizații caritabile) și fundații. Acestea sunt entități private, independente de autoritățile publice și cu forme juridice specifice. În prezent, întreprinderile sociale16 sunt în general considerate ca făcând parte din economia socială. Întreprinderile sociale își desfășoară activitatea prin furnizarea de bunuri și de servicii pentru piață, în mod antreprenorial și adesea inovator, activitatea lor comercială având obiective sociale și/sau de mediu » (pag. 5.)

Cu toate acestea, Comisia nu recunoaşte economia socilă ca model economic alternativ ai cărui factori determinanți nu sunt nici atracția câștigului, nici presiunea concurenței.

Planul constituie, de asemenea, un instrument de structurare a politicii europene în domeniul economiei sociale, prin :

  • Sprijinirea statele membre pentru a se familiariza mai bine cu legislația europeană, prin publicarea de ghiduri, prin formare și schimburi de bune practici;
  • Inlăturarea constrângerilor legate de disperasarea programelor destinate actorilor economiei sociale. Comisia a decis să înființeze, până în 2023, o platformă unică (un “portal”) dedicată economiei sociale, care să reunească toate informațiile relevante privind programele, politicile, rețelele și inițiativele europene, precum și ghidurile, instrumentele și evenimentele europene existente de care se poată beneficia acest sector;
  • Inlăturarea constrângerilor legate de lipsa de finantare, estimată în prezent la aproape 1 miliard de euro pe an în Europa. Pentru a răspunde acestei provocări, Comisia intenționează să lanseze noi produse financiare în cadrul Programului InvestEU.

Planul european asigură condiţii pentru o mai bună valorificare a oportunităţilor de dezvoltare, legate de:

  • Tranziția de mediu și tranziţia digitală: obiectivul este de a crea condiţii pentru ca întreprinderile de economie socială să poată aduce soluții favorabile incluziunii și acceptabile din punct de vedere social, dar și condiţii pentru a le sprijini în propria tranziție;
  • Inovarea socială: planul de acțiune propune crearea unui nou “Centru european de competențe pentru inovare socială”, ca parte a programului Fondului social european+ (FSE+). Misiunea sa va fi de a facilita cooperarea transnațională între diferitele structuri care sprijină inovarea socială;
  • Recunoaștera economiei sociale: cetățenii, partenerii sociali sau finanțatorii nu au cunoștințe suficiente cu privire la contribuțiile economiei sociale. Comisia Europeană se angajează să-și consolideze activitățile de comunicare, facilitând compilarea datelor statistice specifice acestui sector și contribuind la elaborarea de studii comparative care să acopere toate statele membre.

Sursa: https://www.ess-europe.eu/fr/news/analyse-du-plan-daction-europeen-pour-leconomie-sociale

 

  1. Manualul OCDE privind “Proiectarea cadrelor juridice pentru întreprinderile sociale”.

OCDE a publicat in luna aprilie 2022 Manualul intitulat “Proiectarea cadrelor juridice pentru întreprinderile sociale”,realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Acest manual oferă orientări pentru factorii de decizie politică  care să-i sprijine în realizarea următoarelor obiective: (1) să evalueze rațiunea și relevanța elaborării sau actualizării cadrelor juridice specifice întreprinderilor sociale; (2) să analizeaze factorii critici legaţi de elaborarea cadrelor juridice pentru întreprinderile sociale; și (3) să exploreze opțiunile și instrumentele pentru a asigura participarea părților interesate la elaborarea și evaluarea cadrelor juridice pentru întreprinderile sociale.

Autorii manualului, coordonaţi de Lamia Kamal-Chaoui, au studiat zece state membre ale Uniunii Europene cu scopul de a surprinde diversitatea practicilor, de a trage învățămintele utile și de a da exemple concludente. Aceste țări sunt Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania.

Potrivit autorilor, întreprinderile sociale au un mare potențial de a promova și de a susţine o creștere durabilă, favorabilă incluziunii și oferă multor grupuri posibilitatea de a crea activități economice cu impact social. Întreprinderile sociale au câștigat importanță și și-au extins domeniul de aplicare în întreaga lume. Cu toate acestea, potențialul lor nu este încă exploatat pe deplin. Este necesar să se sensibilizeze publicul și să se furnizeze dovezi cu privire la modul în care cadrele juridice pot debloca în mod eficient acest potențial.

Întreprinderile sociale se bucură de o recunoaștere juridică din ce în ce mai mare. În UE, 16 țări au adoptat o formă de legislație specifică întreprinderilor sociale în ultimele două decenii. În mod similar, țările au utilizat, de asemenea, cadre fiscale pentru sprijinirea întreprinderile sociale, unele acordând scutiri fiscale pentru anumite forme juridice sau creând stimulente fiscale pentru ca persoanele fizice să doneze sau să investească în întreprinderi sociale.

Cercetările OCDE indică faptul că, printr-o concepție adecvată și o punere în aplicare eficace, cadrele juridice pot fi un instrument puternic de promovare și sprijinire a dezvoltării întreprinderilor sociale. Cadrele juridice pot ajuta întreprinderile sociale să se dezvolte și să prospere prin clarificarea a ceea ce sunt și a ceea ce pot face autoritățile pentru a adapta cel mai bine dispozițiile legale la nevoile lor.

Manualul este completat de practici și experiențe pertinente ale țărilor Uniunii și OCDE, care pun în evidenţă provocările, lacunele și oportunitățile în reglementarea întreprinderilor sociale. De asemenea manualul identifică criterii potențiale de evaluare a performanței cadrelor juridice.

Manualul este diponibil in limba engleză la adresa/

https://www.oecd.org/publications/designing-legal-frameworks-for-social-enterprises-172b60b2-en.htm

 

Adauga un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *